Pe data de 13 octombrie 2022 a avut loc Masa Rotundă cu genericul ”ECONOMIA GLOBALĂ ÎN CRIZĂ: PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”. Au participat cercetărtori din Italia, România, Republica Moldova, studenți și masteranzi.

Din partea delegației Universității din Petroșani au participat toți membrii delegației, respectiv domnii: Iliaș Nicolae, Radu Sorin Mihai, Bălan George și Offenberg Iulian care și-au exprimat opiniile referitoare la viitorul energeticii pe termen scurt, mediu și lung, cauzele crizei energetice actuale și posibile măsuri de atenuare a acesteia.

În cele ce urmează vom prezenta, pe scurt, discuțiile purtate: Domnul Iliaș Nicolae a precizat că ”resursele energetice care au susținut zorii civilizației umane aparțin categoriei solidelor, în timp ce lichidele ne-au facilitat accesul către o „lume modernă”. Modificările naturale și transformările natural-tehnice, la care luăm parte, sunt reale și nu pot fi evitate de o civilizație aflată în dezvoltare. Acestea țin de evoluția naturală a umanității și planetei.

În același timp, dezvoltarea superioară a civilizației o poate susține doar o resursă energetică accesibilă, sustenabilă și abundentă regăsită pe, în interiorul și proximitatea planetei precum și adânc în spațiu interplanetar. Dacă omenirea nu va găsi acea resursă și nu va identifica forme superioare de exploatare, prelucrare și utilizare planeta nu ne va aștepta, iar deznodământul nu poate decât fi previzibil.” Ca o concluzie se subliniază: ”fie că vorbim de energia fizică umană ori animală, termo-mecanică, termo-electrică, atomo-electrică sau cuantică, diferitele civilizații umane au decăzut ori s-au dezvoltat în funcție de capacitatea societății de adaptare la salturile tehnologice evolutive și la metamorfoza energiei utilizate, definită de vector energetic la care acea societate a avut acces.”

Domnul Offenberg Iulian a precizat că România dispune la momentul actual, în plină criză energetică, mai puțin de 3GWe de capacitate netă instalată și disponibilă (inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem) în centrale termoelectrice pe bază de lignit și de huilă, alte capacități fiind în curs de retehnologizare. În ultimii ani a apărut necesitatea construirii unor noi grupuri producătoare de energie, pe fondul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 și a planului de decarbonare care stabilesc condițiile în care vor fi închise grupuri energetice pe cărbune, aparținând Complexului Energetic Oltenia. Dacă aceste capacități de producție pe cărbune nu vor fi înlocuite cu centrale noi, România va fi obligată să importe cantități semnificative de energie electrică, capacitatea de import fiind la rândul ei limitată la momentul actual. Astfel, există și scenariul în care necesarul de consum să nu poată fi acoperit de volumele de energie electrică produse, cu impact negativ direct asupra securității energetice. Conform Transelectrica, în scenariul în care nu se vor putea realiza până în 2024 proiectele grupurilor noi pe gaz natural incluse în scenariul de referință, dacă vor fi închise cca. 4GWe de capacități existente în lipsa unor măsuri de dezvoltare a unor unități noi de producție, capacitatea lipsă la vârful de sarcină, estimat, va ajunge la 3GWe în 2024 și respectiv 3,2GWe în 2029; niveluri aflate la limita capacității de import a rețelei naționale. Astfel, pentru rezolvarea crizei este de așteptat ca înlocuirea grupurilor de producere a energiei electrice în bandă pe cărbune să fie înlocuite nu imediat ci treptat cu centrale noi pe gaz.

Domnul Radu Sorin a precizat că resursele de energie sunt esențiale pentru bogăția națiunilor, constituind atât condițiile materiale cât și forța motrice necesară dezvoltării economice a țărilor.

Actuala criză energetică are multiple cauze: reducerea volumelor de resurse, creșterea consumului, limitarea accesului la surse energetice datorită conflictelor geopolitice dar și impuneri de mediu împovărătoare. În consecință, toate țările din lume sunt afectate în mai mică sau mai mare măsură.>

Criza energetică afectează în mod direct orice companie, indiferent de domeniul în care activează. Pe de o parte, se înregistrează scăderi ale vânzărilor și profiturilor, iar pe de altă parte se constată o creștere a cheltuielilor, generate de prețul și consumul de energie. În aceste condiții, este din ce în ce mai important să analizăm cu atenție situația fiecărei organizații și să găsim soluții pentru a diminua impactul crizei. Războiul dintre Rusia și Ucraina a demonstrat fragilitatea asigurării cu energie a tărilor UE. Războiul din Ucraina a generat criza energetică și a evidențiat dependența Europei de combustibili fosili. În această situație care este piața concurențială și de ce au crescut prețurile la carburanți, gaze naturale și energie electrică. Nu înțelegem de ce trebuie să renunțăm la o resursă importantă de energie, cărbunele, în timp ce, unele țări ale UE întocmesc programe de redeschidere a minelor de cărbune și reintroducerea în sistemul energetic a centralelor care folosesc acest combustibil. De exemplu, Polonia generează aproape 80% din electricitate din arderea cărbunilor, în timp ce alte patru țări (Cehia, Bulgaria, Germania și Grecia) acopereau cel puțin 40% din energie cu cărbune termoenergetic.

Domnul Bălan George a amintit un proverb românesc care spune: ,,nu pune toate ouăle într-un singur coș, amintind că ” Europa s-a bazat pe importurile din Rusia, și nu este exagerat să afirmăm că, timp de multe decenii noțiunea de energie nu a existat practic în procesul de integrare europeană, cu excepția armonizării limitate a politicilor din domeniul nuclear, restructurării industriei cărbunelui şi asigurării unor măsuri minimale de securitate în aprovizionarea cu petrol.”

Din păcate, în plină criză România se află într-o poziție destul de delicată, ca țară cu resurse energetice dar care importă aproape un sfert din consum, la prețuri într-o continuă creștere. În plus, există și o serie de probleme legate de infrastructură, astfel încât lipsa unei rețele bine dezvoltate și a unor sisteme moderne de producție și transport energetice se resimt din plin, chiar dacă Statul este producător majoritar de energie electrică și de gaze naturale.

Importanța energiei alternative este evidentă, atât din perspectiva reducerii amprentei de carbon (CO2) asupra mediului, cât și din punctul de vedere al costurilor. Astfel, alegerea unei soluții de energie alternativă este în mod evident cea mai bună decizie pe termen lung. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în prezent, energia regenerabilă pare o soluție posibilă în viitor. In ultima vreme, tot mai mulți oameni iau în considerare sursele de energie alternativă ca fiind viitorul nostru, iar investițiile în panouri fotovoltaice și sisteme solare au crescut exponențial. Din fericire, România are un potențial ridicat în acest sens, luând în considerare poziția sa geografică și clima. Panourile solare sunt considerate a fi fezabile în țara noastră, având mai mult de 180 de zile însorite pe an,iar Dobrogea prezintă un potențial ridicat pentru amplasarea sistemelor eoliene de producere a energiei electrice.

Însă, pe termen scurt, pentru combaterea crizei se pot lua măsuri precum:

•     • Instalarea echipamentelor și a luminilor economice;
•     • Utilizarea energiei solare pentru a genera energie sustenabilă;
•     • Reducerea cantității de energie folosită pentru încălzire și răcire;
•     • Instalarea de sisteme moderne de gestionare a energiei;
•     • Conectarea la rețele inteligente de distribuție a energiei.

Europa se confruntă concomitent cu multiple crize: războiul, pandemia și lipsa resurselor, creșterea prețurilor la facturile de energie, criza climatică și de leadership Toate aceste crize au cauze diferite, dar soluțiile considerate ar trebui să prioritizeze: bunăstarea oamenilor și grija față de viitorul lor."